Estonia introduce reguli mai stricte pentru persoanele ce vor să aibă acces în anumite spaţii publice, în urma creşterii numărului de contaminări cu coronavirus, informează joi dpa.

Începând de luni, fiecare persoană ce doreşte să aibă acces la anumite locaţii de divertisment, culturale sau sportive trebuie să facă dovada vaccinării cu schema completă împotriva COVID-19 sau a vindecării în urma bolii. Noile reguli se vor aplica şi în restaurante.

Un test negativ pentru COVID-19 nu va mai fi suficient pentru participare sau acces, a anunţat miercuri guvernul eston.

Înăsprirea regulilor privind portul măştii sanitare va fi de asemenea implementată începând de săptămâna viitoare

Înăsprirea regulilor privind portul măştii sanitare va fi de asemenea implementată începând de săptămâna viitoare. Magazinele şi furnizorii de servicii vor trebui să se asigure că orice persoană care va intra în incintele lor poartă masca în mod corespunzător. Nu va mai fi permisă folosirea de eşarfe sau bucăţi de pânză pe post de mască.

Noile reguli se vor aplica iniţial până pe 10 ianuarie 2022.

Guvernul eston a înăsprit de asemenea carantina şi regulile de testare în şcoli şi pentru activităţile extraşcolare.

În ultimele 14 zile, au fost înregistrate 1.167 de contaminări la 100.000 de locuitori

Numărul de contaminări a crescut recent în mod semnificativ în Estonia. În ultimele 14 zile, au fost înregistrate 1.167 de contaminări la 100.000 de locuitori, potrivit datelor oficiale.

Estonia, ţară cu 1,2 milioane de locuitori, a reuşit să vaccineze cu schema completă 55% din populaţie.

Mai multe ţări de pe continentul european se confruntă cu un nou val de contaminări odată cu venirea frigului, în special în Europa Centrală şi de Est, unde rata de vaccinare este scăzută.

Letonia, ţară ce se învecinează cu Estonia, a intrat în carantină joi pentru o lună

Letonia, ţară ce se învecinează cu Estonia, a intrat în carantină joi pentru o lună, închizând magazinele neesenţiale, sălile de cinema şi de teatru, precum şi saloanele de înfrumuseţare cu scopul de a stăvili cea mai ridicată rată de infecţii cu COVID-19 din lume pe cap de locuitor. Carantina urmează să dureze până la 15 noiembrie şi va cuprinde restricţii de circulaţie între orele 20:00 şi 05:00, iar restaurantele vor avea permisiunea de a vinde mâncare doar la pachet. Agerpres

80 –  90 de pacienți de la Spitalul din Târgu Cărbunești, județul Gorj, unde stația de oxigen s-a stricat vineri dimineața, au nevoie de oxigen, a transmis Ministerul Sănătății.

Potrivit Ministerului Sănătății, în Spitalul din Târgu Cărbunești sunt internați peste 150 de pacienți infectați cu COVID-19, din care aproximativ 80-90 pacienți care necesită suport de oxigen.

Reprezentanții ministerului anunță că a început transferul unui număr de 15 pacienți care au fost internați în secția ATI.

„Din primele informații, la unitate sanitară există două decese, se analizează circumstanțele acestora”, susține Ministerul Sănătății.

Planul roșu a fost activat vineri dimineața în județul Gorj, unde stația de oxigen de la Spitalul din Târgu Cărbunești, spital Covid, s-a stricat. MEDIAFAX

România se află pe locul 5 în topul Uniunii Europene în ceea ce priveşte inflaţia, cu o creştere a preţurilor de 5,2% în septembrie 2021 faţă de septembrie 2020, pe indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC), potrivit datelor Eurostat, biroul european de statistică.

Cele mai mici rate anuale s-au înregistrat în Malta (0,7%), Portugalia (1,3%) şi Grecia (1,9%). Cele mai mari rate anuale ale inflaţiei au fost înregistrate în Estonia, Lituania (ambele 6,4%) şi Polonia (5,6%).

Ungaria a înregistrat, pe indicele armonizat al Uniunii Europene, o inflaţie de 5,5%, în vreme ce în România inflaţia anuală în septembrie a fost de 5,2%, pe metodologia Eurostat. Prin comparaţie cu luna august, inflaţia anuală a scăzut într-un stat mem­bru, a rămas stabilă într-unul şi a crescut în douăzeci şi cinci.

Cea mai mare contribuţie la rata anuală a inflaţiei din zona euro a provenit din energie, în luna septembrie

În septembrie, cea mai mare contribuţie la rata anuală a inflaţiei din zona euro a provenit din energie (+1,63 puncte procentuale – pp), urmată de servicii (+0,72 pp), bunuri industriale neenergetice (+0,57 pp) şi produse alimentare, alcool şi tutun (+0,44 pp).

Rata anuală a inflaţiei în zona euro, care ani la rând s-a luptat fie cu deflaţia, fie cu o inflaţie foarte mică, a fost de 3,4% în septembrie 2021, în creştere de la 3% în august. Cu un an mai devreme, zo­na euro înregistra deflaţie (-0,3%). Inflaţia anuală medie a Uniunii Euro­pene a fost de 3,6% în septembrie 2021, în creştere de la 3,2% în august. Cu un an mai devreme, rata a fost de 0,3%.

(sursa: Mediafax)

Autorităţile sanitare ruse au anunţat joi descoperirea unor ”cazuri izolate” de COVID-19 cu subvarianta variantei Delta mai contagioase a coronavirusului SARS-CoV-2, transmite Reuters.

Subvarianta AY.4.2 ar putea fi cu circa 10% mai contagioasă decât varianta Delta (în prezent dominantă) şi în final ar putea să o înlocuiască, dar probabil acest proces se va desfăşura lent, afirmă cercetătorul rus Kamil Khafizov. ”Vaccinurile sunt suficient de eficace împotriva acestei versiuni a virusului, care nu este chiar atât de diferită pentru a schimba în mod dramatic capacitatea de a ocoli anticorpii”, explică acesta.

Şi imunologul rus Nikolai Kriucikov este de părere că Delta şi subvariantele acesteia vor rămâne dominante, iar în viitor s-ar putea adapta vaccinurilor anti-COVID, mai ales acolo unde rata vaccinării populaţiei este sub sau puţin peste 50%. ”Dar nu cred că va exista un salt revoluţionar, întrucât coronavirusul, la fel ca orice organism, are o limită evolutivă, iar saltul evolutiv deja s-a produs”, anticipează acesta.

Portugalia

Autorităţile din Portugalia au anunţat de asemenea joi detectarea în ultimele săptămâni a circa 10 cazuri de COVID-19 cu subvarianta AY.4.2, fără să constate o creştere exponenţială a infectărilor cu această subvariantă, originea epidemiologică a acelor cazuri fiind atribuită fluxului turistic dinspre Marea Britanie.

Austria

Austria a anunţat în acelaşi timp că are până în prezent peste 30 de cazuri de infectări confirmate cu această subvariantă. Un cercetător austriac, Ulrich Elling, vorbeşte la rândul său despre o creştere a contagiozităţii acestei variante cu 10-15% faţă de varianta Delta, astfel că ”AY.4.2 agravează puţin situaţia”.

Până în prezent în Europa continentală (fără Marea Britanie) au fost confirmate circa 1.000 de infectări cu această variantă

Până în prezent în Europa continentală (fără Marea Britanie) au fost confirmate circa 1.000 de infectări cu această variantă. În Germania, institutul Robert Koch pentru boli infecţioase a anunţat că au fost descoperite începând din luna iulie 280 de cazuri, cu precizarea că este vorba despre cazuri secvenţiate, numărul total al infectărilor cu această subvariantă fiind aşadar posibil mai mare.

În Marea Britanie subvarianta AY.4.2 se află pe o curbă ascendentă şi a fost identificată în circa 6% din probele secvenţiate în săptămâna care a început din data de 27 septembrie. Dar ministrul britanic al sănătăţii Sajid Javid a estimat miercuri că nu sunt motive pentru a considera că această subvariantă presupune o ameninţare mai mare decât varianta Delta.

Marea Britanie înregistrează din nou o tendinţă în creştere a contaminărilor

Cu mai mult de 80% din populaţie vaccinată, dar fără să mai aplice niciun fel de restricţii antiepidemice, Marea Britanie înregistrează din nou o tendinţă în creştere a contaminărilor, înregistrând joi 52.009 noi cazuri de COVID-19, cel mai mare număr după 17 iulie.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a anunţat că monitorizează subvarianta AY.4.2, care prezintă două mutaţii în proteina Spike. Printre ţările unde ea a mai fost semnalată se numără de asemenea SUA. Agerpres