Directoarea Muzeului de Artă Constanţa, Doina Păuleanu, a decedat, miercuri, după ce s-a infectat cu virusul SARS-CoV-2.

În vârstă de 72 de ani, ea era internată la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase din Constanţa.

Criticul de artă Doina Păuleanu era directorul muzeului constănţean din anul 1990.

„Una dintre cele mai proeminente figuri ale vieţii culturale din Constanţa, cunoscută drept un profesionist în domeniu, Doina Păuleanu, directorul Muzeului de Artă Constanţa, s-a stins din viaţă lăsând un gol imens în inimile tuturor şi în viaţa culturală constănţeană! Un om bun, modest, respectuos, optimist şi pasionat de a crea ceva bun într-o comunitate a plecat prea devreme, lăsând în urmă o moştenire culturală durabilă pentru viitoarele generaţii”, se arată într-un comunicat de presă transmis de Consiliul Judeţean (CJ) Constanţa.

Conform sursei citate, absolventă a Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” Bucureşti, secţia Istoria şi teoria artei, promoţia 1971, doctor în Istoria Artei (Universitatea Bucureşti) şi director al Muzeului de Artă Constanţa din 1990, criticul de artă Doina Păuleanu a publicat, de-a lungul timpului, numeroase lucrări în domeniul istoriei artei şi despre principalele atracţii ale oraşului Constanţa.

„Graţie doamnei Doina Păuleanu, Muzeul de Artă Constanţa deţine una dintre cele mai mari colecţii de artă din ţară, opere ce fac parte din patrimoniu inestimabil al României, în această instituţie de cultu , aflându-se opere aparţinând marilor pictori şi sculptori români, cele mai importante fiind semnate de Nicolae Tonitza, marea sa iubire, sau de Nicolae Grigorescu, precum şi mulţi alţi artişti români de mare valoare”, se spune în comunicat.

Cetăţean de onoare al judeţului Constanţa, a fost recompensată de-a lungul timpului cu numeroase premii cum ar fi Chevalier de L’Ordre des Arts et des Lettres, din partea ministerului culturii francez, în anul 2008, sau Premiul Academiei Române „George Oprescu” în domeniul istoriei artei pentru lucrarea „Constanţa: 1878 – 1928. Spectacolul modernităţii târzii”. Agerpres