Un accident cu patru oameni implicați s-a produs, duminică după-amiază, în județul Bistrița-Năsăud.

Potrivit pompierilor, a avut loc o coliziune între două autoturisme în localitatea Dobric.

Impactul s-a lăsat fără persoane încarcerate.

Au intervenit un echipaj de prim ajutor SMURD și un echipaj de pompieri.

În accident au fost implicate patru persoane, au fost evaluate la fața locului și refuză transportul la spital.

Coloane lungi de mașini s-au format duminică după amiază la intrările în orașul București, în special pe A1 și A2.

Centrul Infotrafic din Inspectoratul General al Poliţiei Române informează că duminică după amiaza se circulă în condiții de aglomerație, în coloană, la intrarea în municipiul București, de pe Autostrada A1, dispre Pitești, precum și de pe autostrada A2.

Aglomerație este în special în zona lucrărilor la partea carosabilă pe Autostrada Soarelui, pe tronsoanele kilometrice 11 – 17 și 27 – 33, unde traficul se desfășoară doar pe câte o bandă pentru fiecare direcție.

Potrivit autorităților, până la finalul lunii mai, pe Autostrada A2 București – Constanța, pe tronsoanele kilometrice 11-17, 27-33, 68 – 75 se circulă deviat de pe sensul către București (calea 2) pe sensul către litoral (calea 1), traficul desfăşurându-se pe câte o bandă pentru fiecare direcție.

Măsura este impusă în vederea efectuării de lucrări de reabilitare a părții carosabile. De asemenea, a fost închis și nodul rutier de acces în localitățile Cernica şi Bălăceanca, județul Ilfov, fiind restricționată circulația pe breteaua de intrare/ieșire din autostradă și DNCB, pe sensul Constanța – București.

Tot pe Autostrada A2, între kilometrii 155 și 161, în zona Podului de la Cernavodă, din cauza lucrărilor de reparații, până la finalul lunii mai, circulația este restricționată pe calea 2, sensul către București, traficul fiind deviat pe calea 1, unde se circulă pe câte o bandă, în ambele sensuri.

Polițiștii îi sfătuiesc pe șoferii care încheie coloane de autovehicule, ce încetinesc sau opresc brusc, să pună în funcţiune luminile de avarie, pentru a-i atenţiona pe cei din spate să reducă din timp viteza.

Sursă: Mediafax

Un bărbat a murit ars de viu, duminică, într-un incendiu care i-a cuprins locuința.

Incendiul a izbucnit la o casă din comuna Brăduleț.

Au intervenit pompierii cu 2 autospeciale de stingere și o ambulanță SMURD.

Casa pe o suprafață de circa 60 mp arde generalizat.

Conform pompierilor, un bărbat a fost găsit în casă, mort.

Italia riscă să nu poată respecta termenul limită, fixat pentru 30 aprilie, până la care trebuie să trimită versiunea definitivă a Planului naţional de redresare şi rezilienţă, deoarece Bruxellesul nu este mulţumit de mai multe aspecte ale versiunilor preliminare prezentate până acum, au declarat pentru Reuters două surse din apropierea acestui dosar.

Cu toate acestea, un purtător de cuvânt al premierului Mario Draghi a dezminţit categoric faptul că termenul limită va fi ratat. “Planul va fi prezentat pe 30 aprilie”, a spus purtătorul de cuvânt al premierului. La rândul său, un purtător de cuvânt al Ministerului italian al Economiei a spus şi el că “obiectivul nostru este să îl prezentăm pe 30 aprilie”.

O eventuală întârziere ar fi o lovitură de imagine pentru Draghi, care a fost numit în funcţie în urmă cu două luni şi însărcinat să îmbunătăţească planul pregătit de precedentul guvern.

Instrumentul de redresare NextGenerationEU al UE, în valoare de 750 de miliarde euro, include granturi şi împrumuturi. Guvernele celor 27 de state membre UE au căzut de acord să se împrumute, să cheltuie şi să ramburseze în comun 750 miliarde de euro pentru a ajuta economiile lor să îşi revină din recesiunea provocată de izolare şi acum se concentrează asupra celor mai bune moduri pentru a cheltui aceşti bani.

Comisia Europeană va distribui aceşti bani în tranşe, în funcţie de atingerea anumitor indicatori de către guvernele statelor membre.

În ultimele luni, toate statele membre UE au elaborat propriile lor planuri naţionale care prevăd în mod detaliat modul în care fiecare guvern va cheltui partea care îi revine din cele 750 miliarde de euro.

Italia este eligibilă să primească peste 200 de miliarde de euro, sub formă de granturi şi împrumuturi cu dobânzi reduse, din fondul european de relansare, cea mai mare sumă din rândul statelor UE. Banii ar urma să fie distribuiţi treptat pe parcursul a şase ani.

“Comisia nu este mulţumită de forma actuală a planului de redresare”, a declarat una dintre sursele citate de Reuters. Potrivit acestei surse, care a dorit să îşi păstreze anonimatul, cel mai probabil Draghi va prezenta planul Italiei undeva la mijlocul lunii mai dar este posibil să aibă nevoie de mai mult de timp pentru a depăşi obiecţiile Comisiei.

Una dintre principalele îngrijorări ale Bruxelles-ului o reprezintă lipsa detaliilor cu privire la modul în care planul va fi gestionat, după ce va obţine aprobarea UE, precum şi consistenţa unora din reformele preconizate, inclusiv cea din sistemul judiciar, a adăugat sursa.

Cea de a doua sursă a spus şi ea că Bruxellesul vrea ca autorităţile italiene să modifice Planul naţional de redresare, ceea ce ar necesita mai mult timp, astfel că mijlocul lunii mai pare o dată mai “realistă” pentru prezentarea lui.

Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene nu a dorit să facă comentarii cu privire la planul Italiei dar a spus că Executivul comunitar este conştient de faptul că elaborarea planurilor naţionale de redresare este o sarcină dificilă pentru toate statele membre care în paralel trebuie să se concentreze şi pe gestionarea pandemiei de COVID-19. Chiar dacă regla generală este că planurile trebuie prezentate până la data de 30 aprilie, unele state “ar putea avea nevoie de câteva săptămâni în plus”, a spus purtătorul de cuvânt, precizând că “principala prioritate ar trebui să fie calitatea”. Purtătorul de cuvânt a mai spus că executivul comunitar este angajat într-un “dialog intens” cu toate statele membre în procesul de elaborare a planurilor lor.

România va avea la dispoziţie 30,4 miliarde de euro prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă pentru implementarea planului naţional. Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a declarat luna trecută că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă va fi reorganizat pe cei şase piloni prevăzuţi de Parlamentul European şi vor continua negocierile cu miniştrii, astfel încât în perioada următoare să fie gata forma refăcută. AGERPRES