EVENIMENT
Prognoza meteo pentru 12–18 aprilie 2021: Val de aer rece, ninsori și precipitații abundente
Ne așteaptă o săptămână sub semnul unei noi coborâri polare venită dinspre Atlanticul de Nord, nu la fel de viguroasă precum cea de săptămâna trecută, dar care se va resimți, mai ales în vest, centru și nord. Și din punct de vedere al centrilor barici avem o alternanță anticiclon (presiune ridicată) cu apariția unor depresiuni.
Avem parte de precipitații din plin, importante cantitativ, de la ploi cu furtuni prin sudul și sud-estul țării, la ninsori în zonele montane, dar și prin Maramureș și Transilvania.
Ne așteaptă o noapte cu minime negative prin zonele montane, prin nordul Munteniei și dealurile Moldovei (-0 spre –2 grade), în timp ce în restul Moldovei, estul Transilvaniei, Muntenia și sudul Dobrogei ajungem la valori de 1 – 3, 4 grade. Ceva mai cald va fi prin Oltenia, Maramureș, vestul Transilvaniei, unde avem minime de 5 – 7 grade, pentru ca valorile nocturne cele mai ridicate să fie atinse în Banat și Crișana, 9 – 11 grade.
Și maximele zilei le atingem tot în Banat și Crișana (19 – 20 de grade), în timp ce în restul țării ne oprim la valori de 17 – 18 grade. Prin zonele montane temperaturile urcă până la 12 – 14 grade, cu 6 – 8 grade pe creste.
Precipitații slabe sunt posibile prin Crișana, Maramureș și NE extrem al Dobrogei, sub formă de ploi.
Marți, 13 aprilie:
– O noapte cu temperaturi miime cuprinse, în general, între 3 – 5, 6 grade în cea mai mare parte a țării. Excepție vor face zonele montane și dealurile Moldovei, unde nu trecem de –1 spre 1 grad, iar pe creste chiar sub 0 grade, spre –2, –3 grade, dar și Banatul, Crișana, vestul Maramureșului, nordul Dobrogei, unde avem cele mai ridicate minime, de la 9 spre 11 grade.
În ceea ce privește maximele zilei, acestea ajung la valori de 18 – 20, 21 de grade în cea mai mare parte a țării, cu excepția Banatului și Crișanei, unde avem o scădere față de ziua precedentă și ne oprim la un 13 – 15 grade. Și în zonele montane se ting 13 – 14 grade, cu 6 – 8 grade pe creste.
Avem parte de precipitații prin Banat, Crișana, Oltenia,vestul Transilvaniei, Maramureș, sud-vestul Munteniei, iar cantitățile care pot cădea ajung și la un 7 – 10 l/mp. Ploi, doar prin crestele vestice ale Meridionalilor este posibil să avem și lapoviță și ninsori.
Miercuri, 14 aprilie:
– Temperaturile de pe timpul nopții cresc, ajung la 7 – 9, 10 grade în cea mai mare parte a țării, cu excepția Banatului și Crișanei, unde ne oprim la 4 – 5 grade, iar prin zonele montane nu trecem de 0 – 2 grade, cu –1, –2 grade pe creste.
Se răcește la nivelul întregii țării, astfel că maximele mai ajung doar la 12 – 13 grade prin Oltenia, Muntenia, Dobrogea, iar prin Transilvania și Maramureș ne oprim la 8 – 9 grade, Răcirea se va resimți și mai puternic prin Banat și Crișana, acolo unde maximele zilei abia ajung la 6 – 7 grade, la fel ca în zonele montane. Pe creste avem maxime negative, –2, –3 grade.
Avem parte de precipitații în toată țara, iar prin Muntenia, SE și N Olteniei, prin Transilvania, Maramureș și Crișana, dar și prin sudul Dobrogei, putem ajunge la 15 – 20, 25 l/mp. În restul țării cantitățile nu trec de un 3 – 5, 7 l/mp.
Vorbim de ploi, prin zonele montane de lapoviță și ninsori iar prin sudul Dobrogei nu sunt excluse fenomenele convective.
Joi, 15 aprilie:
– Minimele pleacă de la valori de 1 – 3, 4 grade prin Transilvania, Maramureș, Banat, Crișana, în timp ce în zonele montane vorbim de temperaturi negative, de la –1 spre –3, –4 grade. În Oltenia Muntenia, Dobrogea și Moldova avem parte de valori nocturne de la 5 spre 7,8 grade.
Maximele caracterizează o zi rece, se ating doar 4 – 6 grade prin Transilvania, Maramureș, în zonele montane vorbim de 1 – 2 grade, cu –2, –3 grade pe creste iar prin Banat și Crișana doar 5 – 7 grade. În Moldova, Dobrogea, Muntenia și Oltenia mercurul din termometre ajunge la 9 – 11 grade.
Continuă precipitațiile în cea mai mare parte a țării, cu excepția Olteniei și sud-vestul extrem al Munteniei. Moldova, nordul Dobrogei și Transilvania pot avea parte și de 10 – 15 l/mp.
Vorbim în mare parte de ploi, lapoviță și ninsori la munte, ploi, lapoviță și ninsori prin Transilvania și Maramureș.
Vineri, 16 aprilie:
– Peste noapte se ating –1 spre 0, 1 grad prin zonele montane, cu –3, –4 grade pe creste, respectiv 2 – 4 grade prin Transilvania, Maramureș, Banat și Crișana. În Oltenia, Muntenia, Moldova și Dobrogea minimele ajung la 5 – 7, 8 grade.
În ceea ce privește maximele zilei de vineri, acestea rămân mult sub normalul perioadei în Transilvania, dealurile Banatului și Crișanei, unde nu ajung decât la un 5 – 7 grade, în timp ce în restul Banatului, Crișanei și Maramureș atingem 9 – 10 grade. Prin Oltenia, Muntenia, Dobrogea și Moldova mai câștigăm un grad, două, față de zilele precedente și se ating 12 – 14 grade.
Precipitațiile continuă în cea mai mare parte a țării, cu aceleași excepții numite Oltenia și sudul extrem al Munteniei. Cele mai importante cantități sunt așteptate în zonele montane, Transilvania, nordul și centrul Moldovei, nordul Dobrogei, unde se pot acumula 10 – 15 l/mp.
Forma precipitațiilor – ploi, iar prin zonele montane, nordul Transilvaniei, Maramureș, inclusiv lapoviță și ninsori.
Sâmbătă, 17 aprilie:
– Se schimbă un pic registrul termic, cu Moldova având parte de cele mai scăzute valori maxime de temperatură (8 – 9 grade), în timp ce prin zonele montane nu trecem de 2 – 4, 5 grade. Prin Transilvania, Banat, Maramureș și Crișana ne oprim la 13 – 15 grade, pentru ca maximele zilei să le atinge în Oltenia, Muntenia și Dobrogea, 16 – 17 grade.
Precipitațiile sunt prezente în Moldova (10 – 15 l/mp, iar în nordul regiunii chiar 20 – 30 l/mp), prin nordul Dobrogei, Transilvania, Maramureș, zonele montane și estul Munteniei (3 – 5, 7 l/mp).
Vor fi ploi (inclusiv fenomene convective prin Dobrogea), dar în zonele montane și lapoviță și ninsori.
Duminică, 18 aprilie:
– Temperaturile mai cresc un pic ajungem la valori de 17 – 18 grade prin Banat, Crișana, Oltenia, mare parte din Muntenia, în timp ce în restul țării ne oprim la 12 – 14 grade. în zonele montane avem maxime de 4 – 6 grade, cu 1 – 2 grade pe creste.
Rămânem cu precipitații în Moldova, Dobrogea, estul Munteniei (5 – 10 l/mp), în timp ce prin restul țării nu așteptăm decât un 2 – 3 l/mp iar prin Banat, Crișana Oltenia șansele de precipitații sunt spre 0.
Avem parte de ploi și furtuni prin Dobrogea, Muntenia, sudul Moldovei, ninsori prin zonele montane, ploi liniștite prin restul zonelor.
Ne așteaptă o săptămână extrem de bogată în precipitații, care va aduce, în cea mai mare parte a țării, cantități de 20 – 30 l/mp, iar prin nordul Moldovei, sudul Transilvaniei, zonele montane și nordul extrem al Dobrogei chiar spre 40 – 50 l/mp. Cele mai slabe cantități sunt așteptate prin Oltenia, Banat, dar și prin Buzău, Ialomița și Călărași (5 –7 l/mp).
Strat de zăpadă:
– Stratul de zăpadă, mai ales în zona crestelor montane, continuă să se mențină la grosimi de 40 – 50 cm.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
Președintele Consiliului Național al PSD, Vasile Dîncu, susține că speranțele românilor în Europa au rămas la modelul Moș Crăciun: „Am privit Europa ca fiind un fel de Moș Crăciun care vine cu bani și noi trebuie numai să-i cheltuim. Acest model a rămas până astăzi”.
„Din păcate, primul studiu pe care l-am făcut eu, în 2001, despre speranțele românilor în Europa, mi-a arătat un model care era total inadecvat la ceea ce urma să se întâmple: modelul Moș Crăciun. Am privit Europa ca fiind un fel de Moș Crăciun care vine cu bani și noi trebuie numai să-i cheltuim. Acest model a rămas până astăzi, până la urmă, pentru că dacă ne uităm bine până la urmă a apărut și Moș Crăciun, a apărut și Santa Klaus, a rămas modelul”, a spus președintele Consiliului Național al PSD, Vasile Dîncu, la evenimentul „Ziua Europei – Un proiect european pentru România”.
Acesta a vorbit despre PNRR, program despre care spune că nu a fost bine înțeles de guvernanți.
„PNRR-ul arată că Guvernul din acest moment, forțele politice de dreapta, care vor să-l țină ascuns, care vor să facă un capital politic din acest proiect, nu înțeleg nimic, deși li s-a spus cred de o mie de ori despre ce ar trebui să fie acele proiecte. Nu este vorba de o cerere de proiecte, oricât de bine ar fi făcute, în PNRR este vorba de reforma societății. De reforma în toate domeniile, educația, sănătate și celelalte”, a mai spus senatorul PSD.
Acesta susține că evaluarea proiectelor se va face de două ori pe an.
„Nu faci o colecție de proiecte ca să te duci acolo, trebuie mereu, și așa va fi și evaluarea după aceea, și vom pierde foarte mulți bani, evaluarea este de două ori pe an și de două ori pe an se verifică efectele asupra reformei, asupra modernizării societății, nu te întreabă dacă ai cheltuit bine banii pentru a aduce calculatoare în școli. Ce-ai făcut cu ele? Ce-ai făcut cu învățământul hibrid? Care sunt rezultatele?”, a precizat Vasile Dîncu.
Senatorul a explicat că inițial a crezut că, în ceea ce-i privește pe guvernanți, este vorba de lipsă de comunicare, dar că apoi și-a dat seama că aceștia folosesc în mod greșit logica proiectului. MEDIAFAX
EVENIMENT
Maratonul Vaccinării: 18.000 de persoane au fost vaccinate la Sala Palatului şi Biblioteca Naţională
Un număr de 18.000 persoane au fost vaccinate până la ora 20,00 în cele două locaţii unde se desfăşoară Maratonul Vaccinării – Ediţia Bucureşti, Sala Palatului şi Biblioteca Naţională.
Astfel, 11.296 persoane au fost vaccinate la Sala Palatului şi 6.704 au fost vaccinate la Biblioteca Naţională a României, transmit organizatorii.
“Medicii au fost cei care au răspuns foarte rapid la această pandemie şi nu numai şi într-adevăr, în momentul de faţă, echipa a fost formată şi din principalele instituţii ale statului – Instituţia Prefectului, Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătăţii şi nu numai. Mult succes pe mai departe, mai avem mult până a încheia această pandemie şi, în continuare, până mâine dimineaţă până la ora 8 îi aşteptăm pe toţi să se vaccineze”, a declarat directorul Direcţiei de Sănătate Publică Bucureşti, dr. Oana Nicolescu, la centrul de vaccinare de la Sala Palatului. AGERPRES
Nouă ambarcaţiuni cu sute de migranţi la bord au ajuns duminică pe insula italiană Lampedusa, informează Reuters. Potrivit autorităţilor, numărul de sosiri este de aşteptat să mai crească, dată fiind îmbunătăţirea vremii.
Circa 1200 de oameni au coborât de pe nave pe insula italiană, unul din principalele puncte de intrare pentru migranţii care încearcă să ajungă în Europa via Marea Mediterană, a relatat ANSA.
“Trebuie să relansăm discuţiile legate de problema imigraţiei”, a conchis primarul din Lampedusa, Toto Martello, pe postul public RAI.
Potrivit ANSA, unele dintre cele nouă ambarcaţiuni cu migranţi au fost interceptate în largul coastelor Lampedusei de poliţia financiară italiană.
De pe una dintre nave, un vas de pescuit naufragiat, au coborât circa 400 de migranţi de diferite naţionalităţi, iar un alt vas cu 325 de migranţi a fost interceptat la circa 13 kilometri de coaste.
Numărul de sosiri în Europa a scăzut în ultimii ani după valul din 2015-2017, când sute de mii de migranţi au descins pe Bătrânul continent fugind, în mare parte, de sărăcia şi conflictele din Africa şi Orientul Mijlociu. Problema imigraţiei continuă însă să divizeze profund guvernele europene şi a alimentat sentimentele anti-migranţi pe plan european, crescând totodată ratingul partidelor antiimigraţie.
Matteo Salvini, liderul partidului de extremă dreapta Liga şi fost vicepremier, a făcut apel la premierul Mario Draghi să ia măsuri. “În condiţiile în care milioane de italieni se confruntă cu dificultăţi, nu putem avea grijă de mii de migranţi ilegali”, a scris Salvini pe Twitter.
Conform datelor Ministerului de interne italian, în jur de 11.000 de migranţi au debarcat pe coastele Italiei de la începutul anului în curs. Începând din 2015, numărul total se ridică la 530.000, potrivit Organizaţiei internaţionale pentru migraţie.AGERPRES
Pentru prima dată din martie 2020, Israelul înregistrează mai puţin de 1.000 de cazuri active de coronavirus, potrivit ministrului Sănătăţii din această ţară, informează DPA.
În perioada de vârf a pandemiei, se înregistrau peste 70.000 de cazuri, a anunţat duminică pe Twitter ministrul Sănătăţii, Yuli Edelstein.
În ultima săptămână, numărul persoanelor grav bolnave a fost mai puţin de 100. La sfârşitul lui ianuarie, în Israel, s-au înregistrat circa 1.200 de pacienţi cu forme grave de COVID-19.
Numărul noilor infectări, de nivelul zecilor, a scăzut de asemenea în ultima vreme, a mai scris Edelstein. Potrivit oficialului, este rezultatul succesului campaniei de vaccinare anti-COVID-19 din Israel.
Duminică, Ministerul Sănătăţii, a anunţat că alte 17 noi cazuri au fost anunţate în ultimele 24 de ore. Doar 0,2% din peste 11.500 de teste au avut rezultate pozitive.
Ca urmare a ratelor mici de infectare, cea mai mare parte a restricţiilor anti-coronavirus au fost ridicate în Israel. Obligativitatea purtării măştii ar putea fi de asemenea desfiinţată în spaţii publice închise.
Până în prezent, peste 5,4 milioane de persoane din populaţia de aproximativ 9 milioane a Israelului a primit cel puţin o doză din vaccinul BioNTech/Pfizer, echivalentul a 60% din populaţie.
Aproape 5,1 milioane de rezidenţi sunt vaccinaţi cu ambele doze. AGERPRES
Dîncu: Am privit Europa ca un fel de Moș Crăciun. Acest model a rămas până astăzi
Maratonul Vaccinării: 18.000 de persoane au fost vaccinate la Sala Palatului şi Biblioteca Naţională
Arhiepiscopia Tomisului reacționează la sesizarea CNCD cu privire la afirmațiile IPS Teodosie
Peste 1000 de migranţi au debarcat pe insula italiană Lampedusa
UE nu a reînnoit contractul cu AstraZeneca după luna iunie. Thierry Breton: „Vom vedea”
Premieră în Israel. Mai puţin de 1.000 de cazuri active de coronavirus
O întreagă familie a ajuns la spital după un accident în Harghita
Un nou centru de vaccinare fără programare se va deschide la cinematograful Victoria din municipiul Iaşi
